Un punct în plus

Mi te-am pictat în punctulețe, micuțe, răzlețe, îndrăznețe,
câte unul întrerupt, pierdut sau rătăcit... 
și poate neștiut...
Mi te-am ales în culori de soare, floare, curcubeu și mare, 
Am desenat cu un creion și o căsuța, 
cu o fereastră și cu o măsuță, 
pe care tu ai așezat un borcănel cu flori, 
culese de pe câmp cu tămâioare prinse de ninsori, 
Și am aprins încetișor un foc
la soba mamei așezată într-un colț, 
Să ne încălzim și să ne povestim din vieți, 
ce-am mai trăit în ierni și veri și dimineți, 
Și am oftat, am plâns, am râs ca doi nebuni, 
Și ne-am îmbrățișat ca doi copii, 
dar și ca doi adulți. 
Desculți am stat și am dansat pe pardoseală 
un blues de demult, 
și am citit o poezioară, 
,,Îmbrățișarea'' de Stănescu,  
Iar tu ,,Amorul unei marmure" de Eminescu, 
Și am plâns, am râs, ne-am amintit de noi, când eram doi copii ce alergau prin ploi
desculți, cu părul ud, prin vânt, dar fericiți în suflet și în gând, 
Când m-am întors să mai pictez din nou, 
cana cu flori era cazuta pe tablou, 
Era o mare de culori amestecate, 
ca sentimentele din viețile uitate,
Și nu am plâns și nici n-am râs, 
căci rămăsese doar un punct în plus, 
Acela mai răzleț, de o culoare rară, 
ce a lăsat amprenta vietii de odinioară...

                              by (Elena Sofi Sunset)
                                         22.01.2025. 

Dacă aș ști …

Dacă aș ști că încă o dată mă voi naște pe pământ,
Câte lucruri aș mai face, n-aș mai spune vorbe-n vânt.
Dacă aș ști că mă voi naște cu un suflet cum a fost,
Toate eu le-aș încerca să le pun la adăpost,
Sentimente, amiciție nopți în visele-mi deșarte,
Toate frământări pierdute într-o zi și într-o noapte…
Aș călători cu luna, aș dansa cu carul mare, iar pe stele le-aș lăsa să privească cu ardoare.
Dac-aș ști că încă o dată mă voi naște pe pământ,
Aș calatori prin lume siguratic și flamând.
M-aș hrăni cu sentimente, aș bea apă din izvor,
de la lacrimile multe din trecutul viitor.
Aș multiplica dorința de a alerga spre soare,
Aș zbura ca o albină dintr-o floare-n altă floare.
Și nu aș mai sta de vorbă cu durerea care-a fost… Nu-aș mai fi același om, cum odată eu am fost…
By
(Elena Sofi Sunset)
25.12.24

O promisiune eterna

Cu toate ca lumea merge mai departe, cu toate ca timpul nu sta in loc, inima mea imi spune ca exista un coltisor acolo, unde timpul e mereu linistit, unde timpul nu se grabeste sa curga. Este un loc al amintirilor si a promisiunii facute ca voi ramane eu insumi mereu, indiferent ce se intampla. Uneori ne pierdem, dar intotdeauna ne regasim. Forever.